 |  |
ro
— Nu-ncape îndoială că-i scriere runică, rosti profesorul, încruntându-şi sprâncenele. Dar aici e o enigmă şi-o voi descoperi, altminteri...
Un gest violent încheie firul gândurilor sale.
— Aşează-te aici şi scrie, adăugă el, arătându-mi masa cu pumnul, într-o clipă am fost gata.
en
‘It’s quite obviously runic,’ said the professor, knitting his brows. ‘But
there is a secret and I am going to discover it. If not. . . ’
A violent gesture completed his thought.
‘Sit down’, he added, indicating the table with his fist, ‘and write.’
In a moment I was ready.
fr
«C'est évidemment du runique, disait le professeur en fronçant le sourcil. Mais il y a un secret, et je le découvrirai, sinon…»
Un geste violent acheva sa pensée.
«Mets-toi là, ajouta-t-il en m'indiquant la table du poing, et écris.»
En un instant je fus prêt.
de
it
es
pt
ro
— Acum, să-ţi dictez fiecare literă din alfabetul nostru, care corespunde cu câte unul din caracterele islandeze. Vom vedea apoi ce o să iasă. Dar, pe sfântul Mihail, ia bine seama şi fereşte-te să faci vreo greşeală!
en
‘Now I’m going to dictate the letter in our alphabet corresponding to
each of the Icelandic characters. We will see what that gives. But, by God,
be careful not to make a mistake.’
fr
«Maintenant, je vais te dicter chaque lettre de notre alphabet qui correspond à l'un de ces caractères islandais. Nous verrons ce que cela donnera. Mais, par saint Michel! garde-toi bien de te tromper!»
de
it
es
pt
ro
Şi începu să dicteze. Mi-am dat toată silinţa să scriu cât se poate de atent. Unchiul meu rostea răspicat fiecare literă, una după alta, şi se formă, astfel, o înlănţuire de cuvinte neînţelese, după cum se poate vedea mai jos:
en
The dictation began. I concentrated as hard as I could. Each letter was
spelled out one after the other, to form the incomprehensible succession
of words that follows:
fr
La dictée commença. Je m'appliquai de mon mieux; chaque lettre fut appelée l'une après l'autre, et forma l'incompréhensible succession des mots suivants:
de
it
es
pt
ro
După ce am terminat, unchiul îmi luă repede foaia pe care scrisesem şi o cercetă cu atenţie, multă vreme.
— Ce înţeles or avea toate semnele astea? repeta el mecanic.
en
When this work was finished, my uncle eagerly snatched up the sheet
on which I had been writing, and examined it for a long time with great
care.
‘What does it mean?’ he kept automatically repeating.
fr
Quand ce travail fut terminé, mon oncle prit vivement la feuille sur laquelle je venais d'écrire, et il l'examina longtemps avec attention.
«Qu'est-ce que cela veut dire?» répétait-il machinalement.
de
it
es
pt
ro
Pe cinstea mea că nu i-aş fi putut spune. De altfel, nici nu mă întreba pe mine, ci continua să vorbească cu sine însuşi.
en
I swear I couldn’t have told him anything. In any case he wasn’t asking
me and continued speaking to himself:
fr
Sur l'honneur, je n'aurais pas pu le lui apprendre. D'ailleurs il ne m'interrogea pas à cet égard, et il continua de se parler à lui-même:
de
it
es
pt
ro
— E vorba de ceea ce numim îndeobşte o criptogramă, spuse el, al cărei înţeles este ascuns sub nişte litere încurcate într-adins şi care, dacă sunt aşezate cum trebuie, formează o frază care nu mai are nici un secret. Şi când mă gândesc că se poate ascunde aici explicaţia sau indicaţia unei mari descoperiri!
en
‘This is what we call a cipher, in which the meaning is hidden in letters
which have deliberately been mixed up, and which, if properly laid out,
would form an intelligible sentence. When I think that there is perhaps
here the explanation or indication of a great discovery!’
fr
«C'est ce que nous appelons un cryptogramme, disait-il, dans lequel le sens est caché sous des lettres brouillées à dessein, et qui, convenablement disposées, formeraient une phrase intelligible! Quand je pense qu'il y a là peut-être l'explication ou l'indication d'une grande découverte!»
de
it
es
pt
ro
În ceea ce mă priveşte, mă gândeam că nu ascundea absolut nimic, dar, ca măsură de prevedere, nu i-am împărtăşit părerea mea. Profesorul luă atunci cartea şi pergamentul şi le compară.
en
For my part, I thought there was absolutely nothing, but kept my
opinions carefully to myself.
The professor then took the book and the parchment and compared
them with each other.
fr
Pour mon compte, je pensais qu'il n'y avait absolument rien, mais je gardai prudemment mon opinion.
Le professeur prit alors le livre et le parchemin, et les compara tous les deux.
de
it
es
pt
ro
— Aceste două scrieri nu sunt făcute de aceeaşi mână, hotărî el; dintr-o privire se vede că criptograma e mai recentă decât cartea, fapt de necontestat. În adevăr, prima literă din pergament este un dublu m, pe care zadarnic l-ai căuta în cartea lui Turleson, fiindcă litera aceasta a fost adăugată alfabetului islandez abia în secolul al XlV-lea. Deci e o diferenţă de cel puţin două veacuri între manuscris şi document.
en
‘The two documents are not in the same hand. The cipher is posterior
to the book for I can see an immediate and irrefutable proof: the first letter
is a double m16 that would be sought in vain in Sturluson’s book, for it
was added to the Icelandic alphabet only in the fourteenth century. So
therefore at least two hundred years elapsed between the manuscript and
the document.’
fr
«Ces deux écritures ne sont pas de la même main, dit-il; le cryptogramme est postérieur au livre, et j'en vois tout d'abord une preuve irréfragable. En effet, la première lettre est une double M qu'on chercherait, vainement dans le livre de Turleson, car elle ne fut ajoutée à l'alphabet islandais qu'au quatorzième siècle. Ainsi donc, il y a au moins deux cents ans entre le manuscrit et le document.»
de
it
es
pt
ro
Mărturisesc că explicaţia mi s-a părut destul de logică.
— Această constatare mă face să bănuiesc, reluă unchiul meu, că numai unul dintre posesorii cărţii a putut scrie aceste caractere misterioase. Dar cine dracu' o fi fost posesorul ? Nu şi-o fi pus oare numele în vreun colţ al manuscrisului?
en
That, I must admit, seemed quite logical.
‘I am therefore led to think’, said my uncle, ‘that one of the owners of
the book must have written out the mysterious characters. But who the
devil was this owner? Might he not have inserted his name at some point
in the manuscript?’
fr
Cela j'en conviens, me parut assez logique.
«Je suis donc conduit à penser, reprit mon oncle, que l'un des possesseurs de ce livre aura tracé ces caractères mystérieux. Mais qui diable était ce possesseur? N'aurait-il point mis son nom à quelque endroit de ce manuscrit?»
de
it
es
pt
ro
Unchiul îşi scoase ochelarii şi, luând o lupă puternică, începu să cerceteze cu băgare de seamă primele pagini ale cărţii. Pe dosul paginii a doua, adică pe coperta interioară, el descoperi un fel de pată care, privită cu ochiul liber, părea de cerneală.
en
My uncle lifted his glasses up, took a strong magnifying glass, and
carefully worked his way over the first few pages of the book. On the back
of the second one, the half-title page, he discovered a sort of stain,17
which to the naked eye looked like an ink-blot.
fr
Mon oncle releva ses lunettes, prit une forte loupe, et passa soigneusement en revue les premières pages du livre. Au verso de la seconde, celle du faux titre, il découvrit une sorte de macule, qui faisait à l'oeil l'effet d'une tache d'encre.
de
it
es
pt
ro
Privită însă mai îndeaproape, pata lăsa să se întrevadă câteva caractere pe jumătate şterse. De cum le zări, unchiul înţelese că-n locul acela trebuia să se găsească ceva foarte important şi, încăpăţânân-du-se în descifrarea petei, cu ajutorul lupei sale puternice, sfârşi prin a recunoaşte semnele. Erau tot caractere runice, pe care le citi fără nici o şovăire:
en
However, looking closer, it
was possible to distinguish a few half-erased characters. My uncle realised
that this was the interesting part, so he concentrated on the blemish, and
with the help of his big magnifying glass he ended up distinguishing the
following symbols, runic characters which he spelled out without hesitation:
fr
Cependant, en y regardant de près, on distinguait quelques caractères à demi effacés. Mon oncle comprit que là était le point intéressant; il s'acharna donc sur la macule et, sa grosse loupe aidant, il finit par reconnaître les signes que voici, caractères runiques qu'il lut sans hésiter:
de
it
es
pt
ro
— Arne Saknussemm! strigă el pe un ton triumfător! Va să zică un nume şi încă un nume islandez, numele unui savant din secolul al XVI-lea, al unui alchimist celebru!
L-am privit pe unchiul meu cu oarecare admiraţie.
en
‘Arne Saknussemm!’ he cried in a triumphant voice. ‘But that is a
name to conjure with, and an Icelandic one at that: the name of a scholar
of the sixteenth century, a celebrated alchemist.’
I looked at my uncle with a certain admiration.
fr
«Arne Saknussem! s'écria-t-il d'un ton triomphant, mais c'est un nom cela, et un nom islandais encore! celui d'un savant du seizième siècle, d'un alchimiste célèbre!»
Je regardai mon oncle avec une certaine admiration.
de
it
es
pt
ro
— Alchimiştii aceştia, reluă el, Avicenna, Bacon, Lulle, Paracelsius, erau adevăraţii şi singurii savanţi ai epocii lor. Ei au făcut descoperiri de care, pe drept cuvânt, ne minunăm şi azi. Acest Saknussemm de ce n-ar fi ascuns şi el vreo invenţie uimitoare sub această criptogramă de neînţeles ? Desigur că aşa trebuie să fie. Ba, chiar aşa şi este.
en
‘Those alchemists, Avicenna, Bacon, Lull, Paracelsus,19 were the veritable,
nay the only, scholars of their time. They made discoveries at
which we can reasonably be astonished. Why might this Saknussemm not
have hidden some surprising invention in the incomprehensible cryptogram?
That must be the case—that is the case.’
fr
«Ces alchimistes, reprit-il, Avicenne, Bacon, Lulle, Paracelse, étaient les véritables, les seuls savants de leur époque. Ils ont fait des découvertes dont nous avons le droit d'être étonnés. Pourquoi, ce Saknussemm n'aurait-il pas enfoui sous cet incompréhensible cryptogramme quelque surprenante invention? Cela doit être ainsi. Cela est.»
de
it
es
pt
ro
Imaginaţia profesorului se înflăcăra la această ipoteză.
— Fără îndoială, îndrăznii eu să răspund, dar ce interes a putut să aibă acest savant să-şi ascundă astfel minunata sa descoperire ? Pentru ce ?
en
The professor’s imagination caught fire at his assumption.
‘Perhaps it is,’ I dared to reply. ‘But what would be the point of a
scholar hiding a marvellous discovery in such a way?’
fr
L'imagination du professeur s'enflammait à cette hypothèse.
«Sans doute, osai-je répondre, mais quel intérêt pouvait avoir ce savant à cacher ainsi quelque merveilleuse découverte?
de
it
es
pt
ro
— Pentru ce! Pentru ce! Ştiu şi eu? Parcă Galileo n-a procedat la fel cu Saturn ? Dar nu te teme: nu mă voi lăsa până ce n-o să descopăr secretul acestui document, chiar de-ar fi să nu dorm şi să nu mănânc zile şi nopţi întregi.
— Oh! făcui eu.
— Şi cred că nici tu, Axel, adăugă el.
en
‘Why? Why? How should I know? Galileo—did he not act in this way
for Saturn?20 In any case, we shall soon see. I shall have the secret of
this document, and will neither eat nor sleep until I have discovered it.’
‘Uh-oh,’ I thought.
‘Nor will you, Axel!’
fr
—Pourquoi? pourquoi? Eh! le sais-je? Galilée n'en a-t-il pas agi ainsi pour Saturne? D'ailleurs, nous verrons bien; j'aurai le secret de ce document, et je ne prendrai ni nourriture ni sommeil avant de l'avoir deviné.
—Oh! pensai-je.
—Ni toi, non plus, Axel, reprit-il.
de
it
es
pt
ro
„Drace, îmi zisei, bine c-am mâncat pentru amândoi!”
— Şi mai întâi, făcu unchiul meu, va trebui să aflăm în ce limbă a fost scris acest cifru. Cred că n-o să fie chiar aşa de greu.
La aceste cuvinte am ridicat repede capul. Dar unchiul meu îşi continuă monologul:
en
‘My God,’ I thought to myself. ‘What luck I ate for two!’
‘First of all, we must find out the language of this cipher: it cannot be
difficult.’
At his words, I looked up quickly. My uncle continued his soliloquy:
fr
—Diable! me dis-je, il est heureux que j'aie dîné pour deux!
—Et d'abord, fit mon oncle, il faut trouver la langue de ce «chiffre.» Cela ne doit pas être difficile.»
A ces mots, je relevai vivement la tête. Mon oncle reprit son soliloque:
de
it
es
pt
ro
— De fapt, nimic nu-i mai uşor. Documentul are o sută treizeci şi două de litere, dintre care, şaptezeci şi nouă consoane şi cincizeci şi trei vocale... Or, cum limbile meridionale urmează cam aceeaşi proporţie de vocale şi consoane. În timp ce limbile nordice sunt infinit mai bogate în consoane, sunt sigur că-i vorba de o limbă sudică.
en
‘Nothing could be easier. There are 132 letters in the document, of
which seventy-nine are consonants and fifty-three vowels. Now the
southern languages conform approximately to this ratio, while the northern
tongues are infinitely richer in consonants: it is therefore a language
of the south.’
fr
«Rien n'est plus aisé. Il y a dans ce document cent trente-deux lettres qui donnent soixante-dix-neuf consonnes contre cinquante-trois voyelles. Or, c'est à peu près suivant cette proportion que sont formés les mots des langues méridionales, tandis que les idiomes du nord sont infiniment plus riches en consonnes. Il s'agit donc d'une langue du midi.»
de
it
es
pt
ro
Concluziile erau foarte juste.
— Dar în ce limbă a fost scris documentul ?
Tocmai lucrul ăsta aşteptam să-l aud din gura unchiului, care între timp mi se dezvăluise şi ca un profund analist.
en
These conclusions were highly convincing.
‘But what language is it?’
It was there that I expected to find a scholar, but discovered instead a
deep analyst.
fr
Ces conclusions étaient fort justes.
«Mais quelle est cette langue?»
C'est là que j'attendais mon savant, chez lequel cependant je découvrais un profond analyste.
de
it
es
pt
ro
— Acest Saknussemm a fost un om învăţat, continuă el. Şi, de vreme ce nu scria în islandeză, limba lui maternă, trebuie să fi ales, de preferinţă, limba cunoscută curent printre spiritele cultivate din secolul al XVI-lea. Iată de ce mă gândesc la limba latină. Dacă se va dovedi însă că mă înşel, aş putea să încerc cu limba spaniolă, franceză, italiană, greacă sau ebraică. Cum însă savanţii din secolul al XVI-lea scriau îndeobşte în limba latină, am deci dreptul să spun a priori: e scris în latineşte.
en
‘This Saknussemm’, he said, ‘was an educated man. Now, when he
was not writing in his mother tongue, he must naturally have chosen the
language customarily used amongst educated people of the sixteenth
century—I refer to Latin. If I am proved wrong, I can try Spanish, French,
Italian, Greek, or Hebrew. But the scholars of the sixteenth century generally
wrote in Latin. I have therefore the right to say, a priori, that this is
Latin.’
fr
«Ce Saknussemm, reprit-il, était un homme instruit; or, dès qu'il n'écrivait pas dans sa langue maternelle, il devait choisir de préférence la langue courante entre les esprits cultivés du seizième siècle, je veux dire le latin. Si je me trompe, je pourrai essayer de l'espagnol, du français, de l'italien, du grec, de l'hébreu. Mais les savants du seizième siècle écrivaient généralement en latin. J'ai donc le droit de dire à priori: ceci est du latin.»
de
it
es
pt
ro
Am sărit de pe scaun. Amintirile mele de latinist se revoltau împotriva pretenţiei că această înşiruire de cuvinte ciudate ar putea aparţine dulcii limbi a lui Vergiliu.
— Da, e limba latină, reluă unchiul meu, dar e o limbă intenţionat încâlcită.
„Perfect!” gândii eu. „Dacă o descurci şi pe asta, atunci eşti cineva, unchiule!”
en
I almost jumped off my chair. My memories as a Latinist protested at
the claim that this baroque series of words could belong to the sweet language
of Virgil.
‘Yes, Latin,’ repeated my uncle, ‘but Latin scrambled up.’
‘What a relief,’ I thought. ‘If you can unscramble it again, you’re a
genius, Uncle.’
fr
Je sautai sur ma chaise. Mes souvenirs de latiniste se révoltaient contre la prétention que cette suite de mots baroques pût appartenir à la douce langue de Virgile.
«Oui! du latin, reprit mon oncle, mais du latin brouillé.
—A la bonne heure! pensai-je. Si tu le débrouilles, tu seras fin, mon oncle.
de
it
es
pt
ro
— Să o examinăm cu atenţie, spuse el, luând foaia pe care scrisesem. Iată o serie de o sută treizeci şi două de litere, aşezate într-o aparentă dezordine. Sunt cuvinte unde se întâlnesc numai consoane, cum e, de pildă, primul cuvânt, mm. rnlls, altele în care, dimpotrivă, abundă vocalele, cum e, de pildă, al cincilea cuvânt unteief, sau penultimul, oseibo.
en
‘Let’s have a proper look at it,’ he said, again picking up the sheet on
which I had written. ‘This is a series of 132 letters, presented in apparent
disorder. There are words where the consonants are encountered on their
own, like the first one, “mm.rnlls”; others in contrast where the vowels
are abundant, for example the fifth word, “unteief”, or the second-butlast
one, “oseibo”.
fr
—Examinons bien, dit-il, en reprenant la feuille sur laquelle j'avais écrit. Voilà une série de cent trente-deux lettres qui se présentent sous un désordre apparent. Il y a des mots où les consonnes se rencontrent seules comme le premier «mrnlls,» d'autres où les voyelles, au contraire, abondent, le cinquième, par exemple, «unteief,» ou l'avant-dernier «oseibo.»
de
it
es
pt
ro
Or, această aşezare arată că ea n-a fost făcută la întâmplare, ci că a reieşit în mod matematic şi că se datoreşte acelei raţiuni necunoscute care a dirijat succesiunea literelor. Mi se pare aproape sigur că fraza iniţială a fost scrisă corect şi apoi inversată, după o lege pe care trebuie s-o descoperim. Acela care va găsi cheia acestui „cifru”, va putea descifra criptograma cu uşurinţă. Dar care este cheia ? Axel, n-ai găsit tu, cumva, această cheie?
en
Now the arrangement is clearly not deliberate. It is
given mathematically by the unknown formula governing the succession
of the letters. It seems certain to me that the original sentence must have
been written normally, then jumbled up following a rule we have yet to
discover. The person who got access to the key of the cipher would be
able to read it fluently: but what is this key? Axel, do you have the key?’
fr
Or, cette disposition n'a évidemment pas été combinée; elle est donnée mathématiquement par la raison inconnue qui a présidé à la succession de ces lettres. Il me parait certain que la phrase primitive a été écrite régulièrement, puis retournée suivant une loi qu'il faut découvrir. Celui qui posséderait la clef de ce «chiffre» le lirait couramment. Mais quelle est cette clef? Axel, as-tu cette clef?»
de
it
es
pt
ro
La această întrebare neaşteptată n-am răspuns nimic, şi nu fără motiv, căci privirile mi se opriseră pe un fermecător tablou atârnat în perete, înfăţişând portretul tinerei Grauben, pupila unchiului meu, care se afla acum la Altona, la una din rudele ei, şi a cărei absenţă mă întrista nespus. De altfel, azi pot să mărturisesc că frumoasa irlandeză şi nepotul profesorului se iubeau, dar cu răbdare şi foarte liniştit, aşa cum şade bine unor adevăraţi germani. Eram chiar logodiţi, dar, bineînţeles, fără ştirea unchiului, prea dedicat geologiei ca să poată înţelege asemenea sentimente.
en
To his question I replied nothing, and for a good reason. I was gazing
at a charming portrait on the wall: one of Gräuben. My uncle’s ward was
then in Altona,21 staying with one of her relatives. Her absence made me
very sad, because, I can admit it now, the pretty little Virland girl and the
professor’s nephew loved each other with all Germanic patience and calm.
We had got engaged without my uncle knowing—he was too much of a
geologist to understand such feelings.
fr
A cette question je ne répondis rien, et pour cause. Mes regards s'étaient arrêtés sur un charmant portrait suspendu au mur, le portrait de Graüben. La pupille de mon oncle se trouvait alors à Altona, chez une de ses parentes, et son, absence me rendait fort triste, car, je puis l'avouer maintenant, la jolie Virlandaise et le neveu du professeur s'aimaient avec toute la patience et toute la tranquillité allemandes; nous nous étions fiancés à l'insu de mon oncle, trop géologue pour comprendre de pareils sentiments.
de
it
es
pt
ro
Grauben era o fată încântătoare, blondă şi cu ochi albaştri, cu un caracter puţin cam grav cu o fire cam prea serioasă pentru vârsta ei, dar care mă iubea mult.
În ceea ce mă priveşte, eu o zeificam, dacă se poate spune astfel! Aşa se face că, într-o clipă, imaginea micii mele irlandeze mă smulse din lumea realităţilor şi mă zvârli în aceea a himerelor, a amintirilor.
en
Gräuben was a charming girl,
blonde with blue eyes, of a slightly serious character; but she did not love
me any the less for that. For my part, I adored her—if, that is, the word
exists in the Teutonic language. As a result of all this, the picture of my
little Virland girl immediately switched me from the world of reality to that
of daydreams, that of memories.
fr
Graüben était une charmante jeune fille blonde aux yeux bleus, d'un caractère un peu grave, d'un esprit un peu sérieux; mais elle ne m'en aimait pas moins; pour mon compte, je l'adorais, si toutefois ce verbe existe dans la langue tudesque! L'image de ma petite Virlandaise me rejeta donc, en un instant, du monde des réalités dans celui des chimères, dans celui des souvenirs.
de
it
es
pt
ro
Şi o revăzui în gând pe credincioasa tovarăşă a lucrărilor şi preocupărilor mele. Ea mă ajuta în fiecare zi să orânduiesc preţioasele roci ale unchiului şi le eticheta împreună cu mine. Şi cât de pricepută în mineralogie era această domnişoară Grauben! Nu s-ar fi dat bătută nici de către un savant. Îi plăcea să aprofundeze cele mai spinoase probleme ale ştiinţei. Câte ore plăcute n-am petrecut studiind împreună! Şi cât de mult invidiam adesea soarta acestor pietre neînsufleţite pe care le atingea cu mâinile ei încântătoare!
en
I was watching the faithful companion of my work and pleasure. Each
day she helped me organise my uncle’s precious stones, and labelled
them with me. Miss Gräuben was a very fine mineralogist. She would
have borne comparison with more than one scholar, for she loved getting
to the bottom of the driest scientific questions. How many charming hours
we had spent studying together; and how often I had been jealous of the
fate of the unfeeling stones that she had manipulated with her graceful
hands!
fr
Je revis la fidèle compagne de mes travaux et de mes plaisirs. Elle m'aidait à ranger chaque jour les précieuses pierres de mon oncle; elle les étiquetait avec moi. C'était une très forte minéralogiste que mademoiselle Graüben! Elle aimait à approfondir les questions ardues de la science. Que de douces heures nous avions passées à étudier ensemble, et combien j'enviai souvent le sort de ces pierres insensibles qu'elle maniait de ses charmantes mains.
de
it
es
pt
ro
Apoi, în orele de repaos, ne plimbam împreună, luând-o pe aleile umbroase din Alster, şi ne duceam până la vechea moară părăsită, atât de pitoresc aşezată la marginea lacului; şi-n timp ce mergeam, vorbeam, ţinându-ne de mână, îi povesteam tot felul de năzbâtii, de care ea râdea cu poftă.
Ajungeam astfel până la ţărmul Elbei şi după ce le spuneam noapte bună lebedelor care pluteau printre marii nuferi albi, ne întorceam acasă cu barca cu motor.
en
Then, when the time for recreation had come, the two of us would go
out. We used to walk through the bushy paths of the Alster and head
together for the old tar-covered mill which looked so fine at the far end of
the lake. On the way we would chat while holding hands. I would tell her
things and she would laugh heartily at them. In this way we would arrive
on the banks of the Elbe; then, having said goodnight to the swans gliding
around amongst the great white water lilies, we would come back by
steam ferry to the quayside.
fr
Puis, l'instant de là récréation venue, nous sortions tous les deux; nous prenions par les allées touffues de l'Alsser, et nous nous rendions de compagnie au vieux moulin goudronné qui fait si bon effet à l'extrémité du lac; chemin faisant, on causait en se tenant par la main; je lui racontais des choses dont elle riait de son mieux; on arrivait ainsi jusqu'au bord de l'Elbe, et, après avoir dit bonsoir aux cygnes qui nagent parmi les grands nénuphars blancs, nous revenions au quai par la barque à vapeur.
de
it
es
pt
ro
Mă adâncisem în visurile mele, când, deodată, unchiul meu izbi cu pumnul în masă şi mă readuse violent la realitate.
— Ei, zise el, ascultă, băiete, prima idee care trebuie să-ţi vină în minte pentru a încurca literele într-o frază, îmi pare că-i aceea de-a scrie cuvintele vertical în loc de-a le scrie orizontal.
„Ia te uită!” gândii eu.
en
I was just at this point in my daydream when my uncle, hitting the table
with his fist, brought me violently back to reality.
‘Let’s see,’ he said. ‘In order to mix up the letters of a sentence, it
seems to me that the first idea to come into one’s mind ought to be to
write the words vertically instead of horizontally.’
‘Clever . . . ’ I thought.
fr
Or, j'en étais là de mon rêve, quand mon oncle, frappant la table du poing, me ramena violemment à la réalité.
«Voyons, dit-il, la première, idée qui doit se présenter à l'esprit pour brouiller les lettres d'une phrase, c'est, il me semble, d'écrire les mots verticalement au lieu de les tracer horizontalement.
—Tiens! pensai-je.
de
it
es
pt
ro
— Acu' trebuie să vedem ce iese. Axel, ia scrie tu o frază oarecare pe acest petic de hârtie; dar în loc să înşiri literele aşa cum vin, una după alta, pune-le în coloane verticale, în aşa fel încât să le grupezi câte cinci sau şase.
Am înţeles despre ce era vorba şi am scris pe dată, de sus în jos:
en
‘We must see what it produces. Axel, write any sentence at all on this
scrap of paper; but, instead of writing the letters one after the other, put
them in vertical columns made up of groups of fives or sixes.’
I understood what was required and immediately wrote from top to
bottom:
fr
—Il faut voir ce que cela produit, Axel, jette une phrase quelconque sur ce bout de papier; mais, au lieu de disposer les lettres à la suite les unes des autres, mets-les successivement par colonnes verticales, de manière à les grouper en nombre de cinq ou six.»
Je compris ce dont il s'agissait, et immédiatement j'écrivis de haut en bas:
de
it
es
pt
ro
— Bine, zise profesorul, fără să citească ceea ce scrisesem. Acum aşează cuvintele astea în linie orizontală. M-am executat şi am obţinut fraza următoare:
Telceu estuab ic, ţGe ummarn buima!
en
I y y l u
l o l e b
o u i G e
v , t r n
e m t ä .
‘Good,’ said the professor without reading it. ‘Now write these words
in a horizontal line.’
I did so and obtained the following sentence:
Iyylu loleb ouiGe v,trn emtä.
fr
J m n e , b e e , t G e t' b m i r n a i a t a ! i e p e ü
«Bon, dit le professeur, sans avoir lu. Maintenant, dispose ces mots sur une ligne horizontale.
J'obéis, et j'obtins la phrase suivante:
Jmne,b ee,tGe t'bmirn aiata! iepeü
de
it
es
pt
ro
— Perfect! exclamă unchiul meu, smulgându-mi hârtia din mână, iată că a şi început să semene cu vechiul document; atât vocalele cât şi consoanele sunt grupate în aceeaşi dezordine! Ba sunt chiar şi majuscule în mijlocul cuvintelor, şi virgule, ca în pergamentul lui Saknussemm.
en
‘Perfect,’ said my uncle, tearing the paper out of my hands. ‘This is
beginning to look like the old document: the vowels and the consonants
are both grouped together in the same confusion. There are even capitals
in the middle of the words, and commas as well, just as in Saknussemm’s
parchment.’
fr
«Parfait! fit mon oncle en m'arrachant le papier des mains, voilà qui a déjà la physionomie du vieux document; les voyelles sont groupées ainsi que les consonnes dans le même désordre; il y a même des majuscules au milieu des mots, ainsi que des virgules, tout comme dans le parchemin de Saknussemm!»
de
it
es
pt
ro
A trebuit să recunosc că aceste observaţii erau foarte ingenioase.
— Pentru ca să pot citi fraza pe care ai scris-o şi pe care nu o cunosc, continuă unchiul, adresându-mi-se direct, îmi va fi de ajuns să iau pe rând prima literă a fiecărui cuvânt, apoi a doua, a treia şi aşa mai departe.
en
I couldn’t help thinking that these remarks were highly ingenious.
‘Now,’ said my uncle again, addressing me directly, ‘in order to read
the sentence that you have just written and which I do not know, all I
have to do is take the first letter of each successive word, then the second
letter, then the third, and so on.’
fr
Je ne puis m'empêcher de trouver ces remarques fort ingénieuses.
«Or, reprit mon oncle en s'adressant directement à moi, pour lire la phrase que tu viens d'écrire, et que je ne connais pas, il me suffira de prendre successivement la première lettre de chaque mot, puis la seconde, puis la troisième, ainsi de suite.
de
it
es
pt
ro
Şi spre marea lui mirare, şi mai ales a mea, el citi:
Te iubesc mult, micuţa mea Grauben!
— Asta-i bună! făcu profesorul.
Nu-ncape îndoială că, neîndemânatic cum eram, ca orice îndrăgostit, scrisesem fără să-mi dau seama această frază compromiţătoare!
en
And my uncle, to his great amazement and even more to mine, read
out:
I love you, my little Gräuben.
‘H’m,’ said the professor. Yes, without being aware of it, awkwardly in
love, I had written out this compromising sentence.
‘Oh, so you’re in love with Gräuben, are you?’ said my uncle in an authentic
guardian’s tone.
‘Yes. . . No. . . ’ I spluttered.
fr
Et mon oncle, à son grand étonnement, et surtout au mien, lut:
Je t'aime bien, ma petite Graüben!
«Hein!» fit le professeur.
Oui, sans m'en douter, en amoureux maladroit, j'avais tracé cette phrase compromettante!
de
it
es
pt
ro
— Aşadar, o iubeşti pe Grauben ?! mă apostrofă unchiul meu, pe un ton de adevărat tutore.
— Da... nu... mă bâlbâii.
— Aşadar, o iubeşti pe Grauben! repetă el mecanic. Ei bine, să folosim procedeul meu la documentul în chestiune!
en
‘So you do love Gräuben,’ he said mechanically. ‘Well, let’s apply my
procedure to the document in question.’
fr
«Ah! tu aimes Graüben! reprit mon oncle d'un véritable ton de tuteur!
—Oui … Non … balbutiai-je!
—Ah! tu aimes Graüben, reprit-il machinalement. Eh bien, appliquons mon procédé au document en question!»
de
it
es
pt
ro
Unchiul îşi concentră din nou gândurile asupra problemei care-l preocupa, uitând cu totul cuvintele mele nesocotite. Şi le numesc nesocotite, fiindcă un savant nu poate înţelege niciodată ce înseamnă să fii îndrăgostit. Din fericire, problema cea mare a descifrării documentului îl absorbi din nou.
en
My uncle had returned to his engrossing ideas and had already forgotten
my risky words: I say ‘risky’ because the scholar’s mind could never
understand the matters of the heart. But fortunately, the vital question of
the document took precedence.
fr
Mon oncle, retombé dans son absorbante contemplation, oubliait déjà mes imprudentes paroles. Je dis imprudentes, car la tête du savant ne pouvait comprendre les choses du coeur. Mais, heureusement, la grande affaire du document l'emporta.
de
it
es
pt
ro
În clipa când urma să experimenteze procedeul în care-şi pusese toată nădejdea, ochii profesorului Lidenbrock zvârliră fulgere prin ochelari. Şi cum era foarte emoţionat, degetele începură să-i tremure când apucă vechiul pergament. Apoi tuşi puternic şi, cu o voce gravă, silabisind pe rând prima literă, apoi pe a doua a fiecărui cuvânt, îmi dictă următoarele:
en
Just before performing his critical experiment, Professor Lidenbrock’s
eyes were throwing sparks out through his glasses. His hands trembled as
he picked the old parchment up again. He was profoundly excited. Finally
he coughed loudly, and in a solemn voice, calling out successively the first
letter of each word, then the second, he dictated the following series to
me:
fr
Au moment de faire son expérience capitale, les yeux du professeur Lidenbrock lancèrent des éclairs à travers ses lunettes; ses doigts tremblèrent, lorsqu'il reprit le vieux parchemin; il était sérieusement ému. Enfin il toussa fortement, et d'une voix grave, appelant successivement la première lettre, puis la seconde de chaque mot; il me dicta la série suivante:
de
it
es
pt
ro
După ce am isprăvit de scris, mărturisesc că eram şi eu foarte emoţionat; aceste litere, pe care unchiul mi le dictase una câte una, nu aveau pentru mine un înţeles şi aşteptam cu nerăbdare ca de pe buzele lui să-şi ia zborul o frază într-o latinească desăvârşită.
en
When he had finished I will admit that I was excited. These letters,
called out one after another, had not produced any meaning in my mind.
I was therefore waiting for the professor to produce pompously from his
mouth a sentence of Latin majesty.
fr
En finissant, je l'avouerai, j'étais émotionné, ces lettres, nommées une à une, ne m'avaient présenté aucun sens à l'esprit; j'attendais donc que le professeur laissât se dérouler pompeusement entre ses lèvres une phrase d'une magnifique latinité.
de
it
es
pt
ro
Dar cine ar fi putut să prevadă ce-o să se întâmple ? O puternică lovitură de pumn făcu să se clatine masa, de ţâşni cât colo cerneala din călimară şi tocul îmi scăpă din mână.
— Nu-i asta! ţipă înfuriat unchiul. N-are nici un înţeles.
Apoi, străbătu biroul ca scăpat din puşcă, coborî scara ca o avalanşă şi, repezindu-se în stradă, o luă la fugă.
en
But who could have foreseen it? A violent blow from his fist shook the
table. The ink spurted; the pen jumped from my hands.
‘That’s not it!’ shouted my uncle. ‘It makes no sense.’
Then, crossing the study like a cannon-ball and going downstairs like
an avalanche, he threw himself into Königstrasse and shot off at a rate of
knots.
fr
Mais, qui aurait pu le prévoir! Un violent coup de poing ébranla la table. L'encre rejaillit, la plume me sauta des mains.
«Ce n'est pas cela! s'écria mon oncle, cela n'a pas le sens commun!»
Puis, traversant le cabinet comme un boulet, descendant l'escalier comme une avalanche, il se précipita dans König-strasse, et s'enfuit à toutes jambes.
de
it
es
pt
| |